Într-un oraș mic de la marginea unui tărâm uitat de lume, trăia un bătrân tâmplar pe nume Grigore. Deși era cunoscut pentru mobila pe care o meșterea, puțini știau că pasiunea sa cea mai mare erau… saltelele. Se pricepea de minune să creeze rame de pat, dar simțea că magia somnului venea din altceva: din saltea.
Într-o seară ploioasă, când Grigore lucra la un nou proiect, a găsit în lada străveche a bunicului său un manuscris îngălbenit. Pe prima pagină scria: „Rețeta pentru Salteaua Perfectă”. Curios, bătrânul a început să citească. Rețeta spunea că o saltea cu adevărat fermecată se face din trei ingrediente speciale: puf de nor, praf de vis și fire de dor.
Grigore, fascinat, a hotărât să o creeze. Și-a luat un săculeț și a plecat în căutarea ingredientelor. Prima oprire a fost pe vârful cel mai înalt al muntelui din apropiere, unde a reușit să adune puf de nor cu ajutorul unei plase magice lăsate de bunicul său.
Apoi, a trebuit să găsească praful de vis. Se spunea că acesta se afla doar în cărțile citite de copii înainte de culcare. Așa că Grigore a vizitat casele din sat și a rugat copiii să-i citească povești. De fiecare dată când o poveste era spusă cu suflet, o scânteie micuță cădea din ochii lor adormiți. Grigore le-a adunat cu grijă.
Ultimul ingredient, firele de dor, era cel mai greu de găsit. Ele creșteau doar în inimile oamenilor care tânjeau după cineva drag. Bătrânul a mers la piață și a ascultat poveștile celor care plângeau după prieteni pierduți, iubite plecate ori rude de departe. A fost dificil, dar cu fiecare poveste, a strâns fire invizibile, mai fine decât mătasea.
Când a avut toate ingredientele, s-a întors în atelierul său și a început să țese salteaua. A fost nevoie de șapte nopți și șapte zile de muncă, dar la final, salteaua era gata. Arăta obișnuită, însă cine dormea pe ea avea parte de cele mai frumoase vise și, mai important, se trezea mereu cu inima ușoară, fără griji.
Legenda spune că un tânăr călător, obosit și pierdut, a găsit atelierul lui Grigore și a dormit pe saltea. Când s-a trezit, știa exact ce avea de făcut în viață. A devenit cel mai mare explorator al vremii și s-a întors să-i mulțumească bătrânului. Drept răsplată, a povestit lumii despre salteaua fermecată.
De atunci, oamenii au început să creadă că somnul bun nu este doar un obicei, ci o magie care vindecă suflete și deschide porți către vise. Iar Grigore, bătrânul tâmplar, a devenit o legendă. Se spune că, dacă închizi ochii și îți dorești cu adevărat, vei simți puțin din magia saltelei lui, chiar și pe patul tău. 😊
Și tu? Oare pe ce fel de saltea visezi?
No products in the cart.